Bradul, copacul voinței de a trăi

În etajul montan, la limita dintre fag și molid, aflăm un conifer întâlnit adesea atât în străvechile tradiții populare românești, cât și în practicile terapeutice din bătrâni sau chiar din vremurile noastre: bradul (Abies alba) – arbore de talie mare, ce crește până la 50 de metri înălțime și care poate atinge vârste seculare. Denumirea latinească Abies alba bradul alb – se datoreză culorii alb-agintii a trunchiului de brad. Cromatica este, de altfel, una lărgită în cazul molidului, cunoscut și drept brad-roșu sau brad-negru.

Simbolistica bradului la popoarele Europei îl desemnează drept un „copac al voinței de a trăi”. În spațiul românesc, acest copac veșnic verde este, deopotrivă, un simbol al vieții, fiind prezent „în ritul de nuntă (bradul mirelui) și de înmormântare” ori, împodobit ca Pom de Crăciun, devine „un simbol al reînnoirii anului”[1].

Cu tulpină dreaptă, urcând pe culmi până la 1200-1800 metri (etajul coniferelor), bradul a rămas proverbial pentru ținuta sa robustă. În arta populară românească bradul reprezintă un motiv vegetal larg răspândit, fiind încrustat „pe porţile tradiţionale, pe pecetarele, pe crucile de lemn, pe lăzile de zestre din Maramureş”, fapt ce dezvăluie înrâurirea acestui „simbol dendromorf asupra mentalităţii tradiţionale româneşti”[2]. În categoriile folclorice și în arta populară motivul bradului leagă „cele trei niveluri ale cosmosului” – subteran, prin rădăcini, suprafața pământului, prin trunchi, și înaltul, prin ramurile care „sunt atrase de lumina soarelui”. „Lemn ales ca pavăză, îndreptat ca o săgeată spre cer”, bradul comportă nu mai puține semnificații creștine[3].

 

Terapii cu cetină, muguri de brad, rășină și aerosoli

Însemnătatea bradului se datorează și valențelor sale terapeutice, consemnate încă din vechime. Medicina populară cunoaște beneficiile cetinii, ale mugurilor de brad și ale rășinii, pe care le întrebuințează sub diferite forme: infuzie, sirop ori tinctură din cetină sau muguri, inhalații, comprese sau masaj local cu ulei esențial de brad, decoct din semințe de brad sau din ramuri, băi cu extract de cetină, cremă din rășină de brad, tinctură de rășină sau așa-numita „plămădeală” de rășină în alcool. Nu lipsesc recomandările de tratament cu aerosoli, stațiunile balneo-climaterice fiind adesea amplasate în zone acoperite de păduri de conifere. Dispersia sub formă de aerosoli a uleiurilor volatile în aerul pădurilor de conifere contribuie la menținerea sănătății aparatului respirator prin prezența fitoncidelor, substanțe vegetale active ce inhibă dezvoltarea microorganismelor patogene.

Un studiu australian[4] a confirmat efectul antimicrobian al uleiului esențial de brad și a evaluat beneficiul dispersării în aer a unui amestec de ulei esențial de brad și de lămâie asupra bacteriilor și fungilor transmise prin aerosoli în mediul spitalicesc. Rezultatul studiului efectuat pe două secții a evidențiat în primele două ore o scădere de aproximativ 40% a colonizării bacteriene și de 30-60% pentru fungi. Infecțiile de tract respirator sunt frecvente mai ales în sezonul rece, când agenții patogeni (în general virusuri și bacterii, mai rar fungi) profită de contextul favorabil: mediul rece și uscat crește viabilitatea și transmisibilitatea virusurilor, bariera reprezentată de mucoasa nazală și mucusul produs este mai puțin eficientă, iar noi petrecem mai mult timp înăuntru, în încăperi, ceea ce crește contagiozitatea. De asemenea, faptul că ne expunem mai puțin razelor soarelui ne scade nivelul de vitamina D și, implicit, rezistența la infecții.

Bradul joacă, totodată, un rol important pentru protejarea mediului, purificând aerul atmosferic și ameliorând solul. Din iunie până la începutul toamnei pădurile de brad, pin sau molid sunt cercetate de albine, în vederea culesului de polen, mană și propolis[5].

Dacă cetina poate fi recoltată pe tot parcursul anului, acele de brad păstrând un conținut ridicat de clorofilă, ceea ce le face să rămână „veșnic” verzi, culesul mugurilor de brad este unul asociat cu venirea primăverii, fiind consacrat în lunile martie și aprilie. În funcție de zonă și de altitudine, mugurii pot fi culeși, deopotrivă, în lunile mai-iunie. Recoltarea rășinii se poate face prin incizarea scoarței sau prin simpla desprindere cu grijă a acestui „clei” de pe trunchiul bradului.

 

Recoltarea mugurilor de brad și de molid

Ne vom opri asupra acțiunii terapeutice a mugurilor de brad (Turiones abieti), mai des întrebuințați în scop profilactic sau curativ, și, de altfel, mai apreciați prin prisma cercetărilor moderne din domeniul gemoterapiei. De culoare verde crud, înnoind crenguțele bradului, mugurii sunt potriviți pentru cules nu înainte de a fi înaintat în creștere, până la dimensiunea de 2 cm. Culesul lor nu trebuie, însă, nici întârziat, așa încât să nu depășească 5-7 cm și să rămână fragezi.

Spre deosebire de molid, bradul are acele mai moi și nu înțeapă. Cu excepția brădetelor, a pădurilor curate de brad, cele două conifere cresc adeseori în amestec. De altfel, ele prezintă proprietăți terapeutice similare. Și frunzele aciculare, mugurii, scoarța sau rășina molidului (Picea abies) sunt utilizate în medicina umană și veterinară, ajutând în tratarea afecțiunilor pulmonare și digestive. Siropul sau infuzia din muguri calmează tusea și au, în genere, o acțiune antiinflamatorie. Băile cu decoct din cetină de molid sau alifiile preparate din rășină și ceară de albine sunt un ajutor în cazul durerilor reumatice. Uleiurile volatile conținute de cetina și mugurii molidului au efect antibacterian, asemenea celor de brad. În cele ce urmează, observațiile despre utilizarea terapeutică a bradului, tematica articolului nostru, pot fi extinse și asupra molidului.

 

Afecțiunile aparatului respirator și mugurii de brad

Mugurii de brad, bogați în ulei volatil, au un conținut însemnat de vitamina C și carotenoizi[6]. Un străvechi obicei al ciobanilor era mestecarea în gură a mugurilor de brad proaspeți. Consumați astfel, potolesc setea și ajută la împrospătarea respiraţiei.

Componentele uleiului volatil[7] din mugurii de brad recomandă utilizarea acestui produs vegetal în afecțiuni ale aparatului respirator, dată fiind acțiunea sa expectorantă, prin stimularea eliminării secrețiilor bronșice. Mucoasa căilor bronșice produce mucus în exces ca răspuns la inflamația cauzată de agenții patogeni, praful sau noxele din atmosferă, care au trecut de bariera reprezentată de mucusul și de firele de păr de la nivelul cavității nazale. Astfel, infuzia sau siropul din muguri de brad favorizează eliminarea acestor secreții în caz de bronșită (de tip alergic, tabagic sau infecțios), bronșiolită (infecţia căilor respiratorii mici ce afectează îndeosebi sugarii şi copiii sub doi ani), astm bronșic, pneumonie sau emfizem pulmonar. Ajută la calmarea tusei, ameliorează afecţiunile laringelui, traheii şi bronhiilor.

 

Suplimente alimentare Nera Plant cu muguri de brad

În suplimente alimentare, precum siropul Pneumovital sau gama Pneumo-complex (tinctură, capsule, respectiv ceai), menite să asigure funcționarea normală a componentelor aparatului respirator, măicuțele Mănăstirii Nera întrebuințează mugurii de brad în amestec cu o seamă de alte plăntuțe cu proprietăți emoliente, antiseptice, bronșice și bronhodilatatoare, precum: pătlagina, grindelia, isopul, menta, podbalul ori florile de salcâm. Gama Pneumo-complex cuprinde, totodată, plămânărică, trei-frați-pătați și nalbă-mare, ce ajută la decongestionarea tractului respirator, având o acțiune antiinflamatorie și calmantă. Se recomandă prepararea ceaiului sub forma infuziei, cu un consum, în cazul adulților, de 2-3 căni pe zi în cure de 6-12 săptămâni. Tincturile se diluează în 50 ml de apă sau ceai, doza recomandată pentru adulți fiind de 3-4 lingurițe pe zi, în cure de 4-8 săptămâni. În cazul capsulelor, doza pentru adult este de 1 capsulă de 3 ori pe zi, cu 200 ml de apă, cu o jumătate de oră înainte sau la jumătate de oră după masă, în cure de 4-8 săptămâni. Preparatele pot fi administrate și copiilor, în doze mai mici, potrivit vârstei. Curele pot fi reluate după o pauză de 10 zile.

Mugurii de brad se află și în componența siropurilor Gripinstop, Multiplant sau Echinofruct, cu rol imunostimulator. Potrivit noilor rețete preparate de măicuțe, siropurile Nera Plant nu prezintă adaos de zahăr sau alți îndulcitori. Se recomandă în cure de 4-6 săptămâni, care pot fi reluate după o pauză de 10 zile.

Siropul Gripinstop este destinat tratării semnelor și simptomelor specifice răcelii sau gripei: tuse, dureri în gât, iritații ale căilor respiratorii, stări febrile. Preparat din muguri de brad, cimbrișor, crețușcă, scoarță de salcie, salvie, flori de soc și ventrilică, este un remediu antitusiv, antifebril și antiviral ce se recomandă deopotrivă copiilor (3-4 lingurițe pe zi) și adulților (3-4 linguri/zi), diluat în apă sau ceai.

Suport în ameliorarea simptomelor alergice, siropul Multiplant ajută, totodată, la decongestionarea căilor respiratorii în caz de răceală, gripă și efort vocal prelungit. Compoziția bogată (trei-frați-pătați, muguri de brad, cimbrișor, ciuboțica-cucului, flori și frunze de păducel, pătlagină, podbal, flori de soc, șovârv, turiță-mare, urzică) îl recomandă în alergii, viroze, amigdalite, faringite, bronșite, astm bronșic etc. Dincolo de acțiunea antiinflamatorie, expectorantă și antispastică, ajută, în general, la menținerea capacității de autoapărare a organismului.

Un stimulent imunitar puternic, cu rol în desensibilizarea alergică este și siropul Echinofruct. Amestecul de plante din compoziție (echinacea, fructe de afin, fructe de aronia, muguri de brad, fructe de cătină, frunze și fructe de coacăz-negru, măceșe, fructe de porumbar, trei-frați-pătați, șovârv, urzică) ajută la tonifierea generală a organismului prin mineralizare şi vitaminizare. Se recomandă în astenie, sindromul oboselii cronice, convalescenţă, anemie, alergie, profilaxia infecţiilor virale și creşterea rezistenţei la efort fizic şi psihic.

 

Mugurii de brad fortifică organismul copiilor și le stimulează creșterea.

Mugurii de brad contribuie la fixarea calciului în oase și, prin urmare, la consolidarea sistemului osos. Un rol poate surprinzător al bradului este și cel asupra articulațiilor afectate de osteoartrită, așa cum reiese dintr-un studiu in vitro[8]care a evidențiat stimularea condrogenezei (formarea țesutului cartilaginos), atât în condiții normale, cât și în prezența inflamației.

Mugurii de brad sunt recomandați în caz de anorexie și reumatism. Au, deopotrivă, un efect vitaminizant și remineralizant, regăsindu-se alături de alte plăntuțe și fructe în compoziția ceaiului Aroma-complex, un ceai aromat, destinat tonifierii organismului.

 

Potențialul antioxidant al extractele de brad

Stresul are multiple valențe în viața de zi cu zi, fiind, în linii mari, o perturbare a echilibrului organismului la agresiuni, oricare ar fi cauza acestora: psihologică, fiziologică sau de mediu. Cel mai adesea adus în discuție este stresul psihic de care avem parte toți, într-o măsură mai mică sau mai mare, și amplificat în ultimii ani odată cu schimbările radicale apărute în societate pretutindeni în lume. Însă stresul, înțeles ca agresiune asupra echilibrului, se manifestă și la nivel biochimic, celular, prin așa-numitul stres oxidativ, care reprezintă un dezechilibru între factorii oxidanți și antioxidanți, în favoarea oxidanților, cu potențial distructiv asupra celulelor, ceea ce poate duce la apariția îmbătrânirii premature și a diverselor boli (neurodegenerative, autoimune, infecții, neoplazii etc.). Producția factorilor oxidanți (numiți specii reactive de oxigen) este stimulată de condiții din mediu, precum radiațiile UV și ionizante, poluarea, consumul de alcool și nicotină, medicamente citostatice, deficiențe nutriționale etc. Pe de altă parte, echilibrul este menținut prin efectul antioxidant al unor compuși sintetizați de organism, dar și al unor vitamine și minerale a căror disponibilitate poate fi crescută prin alimentație, precum: vitaminele A, C, E, seleniu, zinc, polifenoli, flavonoide.

Potențialul antioxidant al extractelor de părți aeriene de brad a fost evaluat în diverse studii in vitro, care au evidențiat abilitatea lor de a elimina radicalii liberi de oxigen, diminuând astfel stresul oxidativ ce poate determina leziuni celulare și apoptoza (moartea celulară programată genetic).

Metabolismul glucidic și extractele de brad

Utilizarea mugurilor de brad este, de asemenea, justificată și în prevenția bolilor metabolice. Sindromul metabolic cuprinde un cumul de factori care includ hipertensiune arterială, hiperglicemie, obezitate abdominală și niveluri crescute ale colesterolului și trigliceridelor serice. Astfel crește riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet zaharat. Sindromul metabolic este strâns legat de stilul de viață – în special de o dietă bogată în grăsimi și glucide – și sedentarism. Este, de asemenea, legat de rezistența la insulină.

Polifenolii vegetali au efect protector asupra vaselor de sânge, inhibând formarea plăcilor de ateroscleroză, lucru evidențiat și de un studiu din anul 2015[9] în care s-a utilizat, pe lângă o dietă arterogenă, și un extract din scoarță de brad argintiu (Abies alba). Un alt efect benefic este cel asupra metabolismului glucidic. Potrivit unui mic studiu randomizat dublu-orb (efectuat pe 31 de pacienți), pentru un produs naturist slovac din extract de brad argintiu, persoanele care au asociat extractul de brad dietei standard oferite în cadrul studiului, au prezentat niveluri mai mici ale glicemiei postprandiale, evidențiindu-se astfel efectul preventiv asupra apariției diabetului zaharat tip 2 la persoanele sănătoase. De asemenea, studii in vitro[10] au evidențiat rolul protector al extractelor de brad împotriva stresului oxidativ într-un mediu hiperglicemic.

Tradiția locală și universală de uilizare a preparatelor din brad pentru efectul lor benefic asupra organismului se împletește, așadar, cu studii moderne privind potențialul lor terapeutic. Deși medicina naturistă, ce a stat la baza dezvoltării farmacologiei moderne, este în general mai  neglijată din punct de vedere al studiilor academice, care se concentrează mai mult asupra compușilor izolați pentru că sunt mai ușor de evaluat, cuantificat, standardizat și dozat decât produsul vegetal întreg, se găsesc, totuși, lucrări care evaluează efectul extractelor complexe din plante.

Bradul este un dar al Domnului pentru fiecare dintre noi, cu valențe diferite în funcție de vârsta ce-o avem. Unui copil bradul îi dăruiește din prospețimea mugurilor săi, pe care cei mici, în jocul cu care dibuiesc cele înconjurătoare, îi consumă cruzi sau sub formă de sirop, îndrăgit și căutat nu numai pentru astâmpărarea tusei, la vreme de boală. Pentru un tânăr, drumeț însuflețit de avântul vârstei ce nu socotește primejdii sau piedici, bradul devine dar de sănătate prin uleiurile sale volatile, neprețuite în aerul curat al pădurilor de munte. Așezați, cu o cumințenie a vârstei și a înțelepciunii agonisite într-o viață de om, bunicii nu primesc nici ei mai puțin – un ceai vindecător din muguri de brad în serile de iarnă este un dar și un prilej de recunoștință față de Dumnezeu, Dăruitorul a tot binele.

„Dumnezeu nu a făcut moartea și nu se bucură de pieirea celor vii. El a zidit toate lucrurile spre viață și făpturile lumii sunt izbăvitoare; întru ele nu este sămânță de pieire și moartea n-are putere asupra pământului.” (Ințel. 1, 13-14)

Sub povara timpurilor și a propriilor păcate, omul, debusolat, dezvoltă o înțelegere defectuoasă, eretică asupra existenței, socotind că boala și moartea sunt mânia lui Dumnezeu asupra lumii!

„Domnul a spus ucenicilor Lui: „Copii, aveți ceva de mâncare?” (Ioan 21, 5). Ce mare iubire e în aceste cuvinte! Domnul ne numește „copii”. Ce bucurie mai mare poate exista? Trebuie să cugetăm adânc asupra acestor cuvinte și asupra Pătimirilor îndurate de Domnul pentru noi pe Cruce.” (Sfântul Siluan Athonitul)

Boala este o taină, care, dacă este primită cu înțelepciune de om în viața să, își atinge menirea: să-i aducă omului aminte de moarte, să-l trezească prin suferință din mediocritatea alergăturii cotidiene și să-i releve esență existenței sale – să-i aducă împăcarea cu Dumnezeu și să-i aducă aminte că e veșnic.

„Doamne, ce bine e să fii oaspetele zidirii Tale: vântul bine-înmiresmat, munţii care tind spre cer, apele ca nişte oglinzi nemărginite în care se răsfrâng aurul razelor şi curgerea uşoară a norilor, întreaga fire şopteşte tainic, toată e plină de mângâiere, păsările şi dobitoacele poartă pecetea iubirii Tale. Binecuvântat este pământul cu frumuseţea cea degrab trecătoare care deşteaptă dorul de veşnicul locaş unde întru nestricăcioasă frumuseţe se aude cântarea: Aliluia!” (Acatistul Slavă lui Dumnezeu pentru toate)

 

[1] Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. Amarcord, Timișoara, 1994.

[2] Delia Anamaria Răchișan, Bradul în mentalitatea tradiţională românească, în Memoria ethnologica, nr. 50 – 51, ianuarie – iunie 2014 (an XIV).

[3] Doina David, Bradul și simbolistica sa în arta populară românească, în ANGVSTIA, 2, 1997, p. 399-402.

[4] //pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30795725/, accesat în 25 ianuarie 2022, 15:00.

[5] Prof. dr. Constantin Pârvu, Universul plantelor. Mică enciclopedie, Ed. Enciclopedică, București, 1997, pp. 72-73.

[6] Dr. Scarlat Mihai Alin, Tohăneanu Monica, Bazele fitoterapiei, Ed. World Galaxy, 2009, pp. 70-72.

[7] Mircea Alexan, Ovidiu Bojor, Florentin Crăciun, Flora medicinală a României, Ed. Ceres, București, 1998, pp. 151-153.

[8] //pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33050554/, accesat în 25 ianuarie 2022, 13:48.

[9]//www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S094471131500183X?via%3Dihub, accesat în 24 ianuarie 2022, 12:00.

[10] //pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30361961/, accesat în 24 ianuarie 2022, 14:45.